Tango
Sunt singurul actor ce a ramas pe scena
Aproape-ncremenit in linistea deplina
La tampla mi se zbate suparator, o vena
Necontenit ma-ntreb daca am avut vreo vina…
Am calculat cu grija chiar fiecare pas
Am impletit cu grija si gesturi si expresii
Esecul m-a lasat far’ de putere-n glas
In minte am ciorchine de umbre si depresii
Tangoul de iubire mi-a-ntunecat gandirea
Si-am ignorat semeata meschinii spectatori
Aplauzele false imi confirmau menirea
Mi-atribuiam coroane de lauri si de flori.
In inocenta mea uitasem ca in viata
Se numara amorul sarind din doi in doi
Iar in cosmarul propriu dansam cu o paiata
Care purta in sine o inima de sloi.
O taraiam cu truda pe ritmul pasional
Necugetand la ziua cea neagra a istovirii
Ma ruineaza astazi acordul de final
Prea mare a fost jertfa ce-am inchinat iubirii.
Comments
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Mi-ai rupt coloana, domnişoară, cu poezia asta…
….frumoasa…si de foarte multe ori adevarat…la mai multe…;)BAFTA!
e minunata. orice varsta ai avea, asemenea versuri, te misca. iti tulbura sufletul si tot ce iti doresti – este un TANGO. continua sa pui pe hartie toate trairile tale, clara.
o poezie cu multe intelesuri
ASA E VIATA pacat ca ai ajuns atat de tanara la acesta intelesuri profunde.
puteai sa mai copilaresti
frumos
😀